Ideea filmului mi se pare foarte faina si bine gandita. La fel ca Etz Limon, despre care scriam acum cateva luni, filmul spune o poveste din zona de ocupatie israeliana. Dar de data asta nu e West Bank, ci Inaltimile Golan - luate de Israel de la Siria in anii '60, printr-un razboi de o saptamana, dupa cum explica atat o parte, cat si cealalta. Pentru a spune povestea, scenariul pune pe tapet urmatorul pretext.
Mona, o fata dintr-un sat aflat in zona Inaltimilor Golan, in care locuitorii au "nationalitate nedefinita" (nefiind recunoscuti nici ca sirieni, dar nici ca israelieni de autoritatea de ocupatie), urmeaza sa se casatoreasca cu Tallel, un actor sirian din Damasc, pe care nu il cunoaste decat de la televizor. Asta atat pentru ca mariajul este aranjat de familie, cat si pentru ca in regiunea ocupata accesul este interzis pentru sirieni. Mai exact, familia lui Tallel nu poate veni in satul Monei, si nici familia Monei nu poate trece in Siria pentru nunta. Deci ea urmeaza sa aiba loc la granita, unde fratele Monei striga urari prin megafon familiei lui Tallel, aflat de cealalta parte a gardului cu sarma ghimpata. Comicul situatiei e sporit de incalceala birocratica ce trebuie biruita pentru ca nunta sa aiba loc.
Desi ideea filmului si ipostazele imaginate de scenariu sunt foarte expresive, jocul actorilor e cam prea plin de locuri comune pentru a face filmul extraordinar. Cel mai mult m-a dezamagit Hiam Abbass, a carei prestatie a fost piesa de rezistenta in Etz Limon, dar care aici se pierde intr-o mimica cam prea afectata si teatrala pentru subiect.
No comments:
Post a Comment